„Toamna este o a doua primăvară, când fiecare frunză e o floare”, spunea Albert Camus. Avea – evident – dreptate. Numeroase plante fac spectacol în septembrie-noiembrie, când frunzele le devin galbene, portocalii, roșcate sau maronii, înainte de a cădea. De aceea, pentru unii, toamna este cel mai incredibil anotimp, marcat de ieșiri la munte (și pădure), plimbări în parc (pentru poze instagramabile, în stratul gros de frunze ruginii) sau lenevit în propria grădină – unde, dacă ai un copil și/sau un cățel, orice sesiune de joacă printre frunze este o opțiune de nota 10!

Dar, odată căzute, frunzele de toamnă îți pot da bătăi de cap, în cazul în care ai grădina plină de arbori, arbuști foioși și plante cățărătoare și vrei să-ți păstrezi gazonul și aleile curate. Așa că nu rata acest articol despre cele 3 metode de a scăpa de frunzele de toamnă, reducând cât mai mult impactul asupra mediului înconjurător și eliminând arderea lor din peisaj!

De ce cad frunzele, toamna?

Căderea frunzelor în acest anotimp are legătură cu fotosinteza. Frunzele au culoarea verde în primăvară-vară pentru că produc constant clorofilă, care le saturează celulele. Așa cum am învățat la biologie, în clasa a V-a, aceasta este componenta-cheie care le permite arborilor să transforme razele solare în glucoza care îi hrănește.

Dar clorofila nu este singurul compus din frunze: acestea mai conțin carotenoide (pigmenți, ca beta-carotenul, care absoarbe lumina solară verde și albastră și o reflectă pe cea galbenă și roșie) și antocianine (pigmenți care le fac ruginii și a căror producție crește masiv toamna, pentru a proteja frunzele). Pe măsură ce zilele se scurtează, producția de clorofilă scade spre zero, iar frunzele își modifică nuanțele, în funcție de acești compuși organici.

Pentru a se proteja de temperaturile din iarnă, plantele perene (cum sunt și arborii) își pierd frunzele – care ar îngheța, în caz contrar. Aceste plante își închid treptat vasele conductoare, cu un strat de celule formate la baza codițelor frunzelor; asta determină moartea frunzei și căderea ei. Și, cum natura se pricepe de minune la reciclare, odată căzute pe sol, frunzele se descompun și se transformă în humus, care absoarbe roua și ploaia. Acest „burete” organic devine o sursă continuă de apăș și nutrienți pentru plante și arbori, dându-le un plus de sănătate pentru primăvara următoare.

De aceea, frunzișul de toamnă poate fi lăsat să se acumuleze (într-un strat de până la 10 cm) sub copaci, tufişuri, arbuşti şi pe straturile de flori sau legume. Introduse cu grijă în sol (cu ajutorul unei săpăligi) şi acoperite cu puţin pământ (pentru a nu fi suflate de vânt), se vor descompune și îți vor îngrăşa gratuit grădina.

Ce poți să faci cu frunzele de toamnă, căzute în grădina ta

Dacă ai o curte cu peluză (apropo, ai citit articolul nostru de blog despre avantajele, întreținerea și costul gazonului?) și vrei să o păstrezi curată, trebuie să elimini frunzele îngălbenite și căzute (lăsate acolo, vor crea pete maro pe gazon). Lăsat pe alei, frunzișul umed va forma un covor maroniu alunecos și periculos.

Primul pas este să le strângi cu o suflantă de frunze (cu/fără funcție de aspirare; este cea mai rapidă și eficientă metodă, dar îți poate deranja vecinii) sau cu o greblă (variantă mai migăloasă, dar silențioasă și relaxantă, dacă îți place să te relaxezi făcând lucru manual, în aer liber).

Al doilea pas constă într-una dintre următoarele 3 soluții de a elimina din peisaj frunzele de toamnă căzute:

1. Strânge-le în pungi. Dacă locuiești într-un oraș civilizat, în care municipalitatea colectează selectiv gunoiul și are inițiative eco-friendly, ai noroc! Adună-le pe o folie de plastic, varsă-le în saci biodegradabili sau din hârtie și bagă-i în coșul de gunoi menajer. Dacă stai lângă pădure, poți duce sacii cu frunze acolo, pentru a le împrăștia în natură.
2. Transformă-le în mulci. Dacă ai peluză în curte, sigur ai și o soluție automatizată de tuns gazonul (ca robotul iMOW, pentru care Natural Design oferă servicii de montaj, programare și mentenanță). Poți folosi mașina de tuns gazonul pentru a mărunți frunzele strânse din iarbă, după ce ai instalat pe ea de un kit de mărunțire a vegetației. Mulcirea e 100% benefică calității și culorii peluzei tale: resturile vegetale mărunțite sunt descompuse mai ușor de râme și de microorganisme, care le transformă în materie organică care va fertiliza gazonul în iarna ce vine. Întinde această materie organică și în jurul trunchiurilor arborilor sau al tulpinii plantelor exotice, pentru a proteja rădăcinile de temperaturile scăzute. Sau pune-l între legumele, florile și bulbii din grădină. Și gazonul tăiat poate fi transformat în mulci. Această metodă de „grass-cycling” te ajută să obții îngrășământ natural (așa adaugi în sol fosfor, azot și potasiu), hidratează peluza (iarba e 80% apă) și te ajută să scapi de buruieni fără pesticide (mulciul creează o barieră împotriva semințelor).
3. Transformă-le în compost. Înainte de a face compost din ele, frunzele ar trebui mărunțite (prin aceeași metodă descrisă mai sus), pentru a nu se stratifica și a fi mai ușor de manevrat/întors. O ladă de compost constă într-un amestec echilibrat de materie organică udă și uscată (resturi organice din curte și bucătărie), care se va transforma – în timp – în pământ nutritiv. Procesul durează, dar te ajută să scapi de toate resturile alimentare (cu excepția citricelor, a cărnii și peștelui, a lactatelor și grăsimilor) și să produci substrat de nota 10 pentru primăvară. Include în mormanul tău de compost următoarele straturi: frunze uscate și tocate de arțar, mesteacăn, fag, frasin, cireș, nuc (și evită-le pe cele de magnolie și de stejar); apă; bălegar, resturi de legume, coji de ouă, zaț de cafea, resturi de gazon sau frunze verzi; un nou strat de frunze uscate… și tot așa. O dată/săptămână, întoarce compostul cu o lopată (pentru a-l oxigena și a accelera descompunerea) și udă-l, dacă se usucă prea mult.